Chiar dacă la acea vreme nu existau televiziuni, atacurile din ziare, campania de stradă şi mesele pentru alegători erau nelipsite în anii alegerilor. La Braşov au fost şi câteva încăierări serioase în timpul campaniilor electorale.

După Unire, în Braşov, partidele cele mai importante au fost Partidul Naţional Român, Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Ţărănesc, Partidul Liberal şi Partidul Poporului. Populaţia de etnie maghiară şi germană votau de obicei cu candidaţii propuşi de Partidul Maghiar şi de Partidul German, la fel ca şi acum.

Nu de puţine ori întâlnirile cu iz politic se terminau cu bătaia. În anul 1926, la o întrunire organizată de dr. Aurel Dobrescu în comuna Porumbacu de Jos (Făgăraş), discuţiile n-au fost deloc paşnice. Studenţii şi intelectualii au fost puşi pe fugă de pietrele ţăranilor. Nu puţini au fost tinerii care s-au trezit cu capetele sparte. După spusele primarului, deputatul braşovean al Partidului Naţional îi incitase pe ţărani acuzând Guvernul Averescu că „a pus dări grele pe ţărani şi a scumpit beutura“, scrie casasfatului.ro.

Pomenile electorale şi migraţia de la un partid la altul se practică din vremuri străvechi

În campaniile electorale, la restaurantele Mielul Alb, Coroana şi Liess, politicienii îi invitau pe braşoveni la masă. În 1928, liberalii i-au servit pe alegători cu bucate gustoase udate din belşug cu vin, în speranţa că aceştia vor ştampila căsuţa „corectă“. „Gazeta de Transilvania“ comenta ironic în articolul „Tocana liberală de la Braşov“: „În ajunul adunării vor ajunge la Braşov cu mic cu mare la tocană de miel şi la curcani în frigare. Veniţi cu turle şi cu surle, că a sosit ziua mare“, mai scrie casa sfatului.ro

Problemele sociale şi economice erau exploatate din plin. În 1924, ţărăniştii îi aratau cu degetul pe guvernanţi pe motiv că au distrus industria şi că nu sunt locuri de mu