•Chestiunea increderii
Poate cea mai ingrijoratoare concluzie a volumului Fetele schimbarii. Romanii si provocarile tranzitiei, excelenta analiza a evolutiei spiritului public din Romania ultimilor cinci ani, efectuata in functie de datele oferite de Barometrul opiniei publice, este cea referitoare la pierderea increderii populatiei in reforma, in procesele implicate de aceasta, in institutiile ce guverneaza viata publica din Romania.
Aceasta erodare a increderii, ce a cunoscut un hiatus in perioada cuprinsa intre campania electorala din 1996 si sfirsitul verii lui 1997, a fost in restul perioadei constanta, chiar accelerata in unele perioade ale intervalului. Mai trebuie mentionat ca singurele institutii ce n-au fost afectate semnificativ de erodarea increderii sint Biserica si Armata, institutii, mai degraba, conservatoare si oricum, prea putin implicate in procesele reale ale reformei economice si politice.
E, de altfel, absolut explicabila aceasta inclinatie a populatiei catre institutiile ce ofera o anumita stabilitate in perioadele de schimbari structurale in societate, in perioadele ce genereaza ingrijorare, scaderea nivelului de trai si incertitudine in ce priveste viitorul.
Intotdeauna, in perioadele de mari prefaceri institutionale, legislative si de mentalitate, oamenii simt nevoia sa apeleze, chiar si inconstient, la factori meniti sa sugereze o anumita stabilitate, sa asigure un nivel minim de siguranta si confort psihic. Trebuie semnalat ca autorii au fericita inspiratie de a analiza acest proces de erodare a increderii multistratificat, apelind uneori la corelatii de o indiscutabila subtilitate. De pilda, optiunea constanta a populatiei pentru democratia politica, inteleasa ca pluripartitism, alegeri libere si posibilitatea rotatiei la guvernare, nu este insotita si de o crestere cit de cit semnifi