Modelul de business al Herbalife, bazat pe multi-level marketing, a creat cadrul perfect pentru un război de uzură între veteranii de pe Wall Street – doi dintre ei numărându-se printre cei mai bogaţi oameni din lume.

Piramidele antice sunt structuri arhitecturale care rezistă milenii. O istorie mult mai scurtă le este destinată însă schemelor piramidale - cel puţin asta susţin investitorii şi asociaţiile de consumatori care, în ultimul an, au acuzat Herbalife, companie care comercializează suplimente nutritive printr-un sistem de vânzări directe, că îşi alimentează creşterea în mod artificial şi ilegal, profitând de naivitatea unor distribuitori independenţi. Herbalife se află, de peste un an, în vizorul mai multor autorităţi de reglementare americane şi europene.

Compania îşi vinde produsele (de nutriţie, slăbit sau de îngrijire personală) prin intermediul unei reţele de 2,7 milioane de distribuitori independenţi din peste 80 de state, cu venituri de 4 miliarde de dolari în 2012 (din care 14 milioane de dolari, obţinute în România). Distribuitorii câştigă atât din vânzarea produselor în sine, cât şi din comisioanele pe care le obţin de la ”recruţii” aduşi în sistem. Or, exact detaliile acestui principiu au făcutobiectul reclamaţiilor adresate autorităţilor americane şi europene.

Contestatarii reclamă faptul că Herbalife este, mai degrabă, o schemă piramidală ilegală ce recompensează distribuitorii pentru cooptarea de noi ”recruţi” decât o companie de vânzări directe, care îşi bazează afacerile pe o cerere reală a consumatorilor. Altfel spus, produsele grupului american, nu ar fi cumpărate pentru valoarea/ utilitatea lor intrinsecă, ceea ce poate duce la colaps.

În iunie, Linda Sanchez, membră a Camerei Reprezentanţilor din partea Partidului Democrat a trimis o sesizare către Consiliul Concurenţei american prin care cerea insitituţiei să inv