Inevitabilul s-a produs. Nici nu au apucat politicienii români să deschidă bine gura pe tema revizuirii Constituţiei şi a regionalizării, că au început să ţipe cei maghiari după autonomie.
Reacţiile politicienilor unguri, imediat după ce USL a început să vorbească despre Constituţie şi regionalizare, erau inevitabile. Asta pentru că, din 1990, politicienii maghiari care ţipă acum au un singur punct în agendă: autonomie etnică.
Desigur, îşi maschează intenţiile abil şi folosesc tot felul de eufemisme, pentru a ambala cât mai frumos ceea ce gândesc de fapt. Privit în contextul tuturor demersurilor şi declaraţiilor din ultimii 23 de ani, scandalul steagului secuiesc de zilele acestea este în firescul atitudinii generale a unor politicieni maghiari. O atitudine greşită pentru că inflamează spaţiul public inutil şi provoacă probleme artificiale.
Primarul neamţ de la Sibiu, Klaus Johannis, a spus ieri direct că politicienii maghiari agită o temă periculoasă şi că asta nu face bine nimănui. A dat o lecţie de bunsimţ şi decenţă tuturor maghiarilor inflamaţi cu extremism. ”Minoritatea germană este împotriva autonomiei etnice, pe care o vor unii politicieni maghiari”, a spus Johannis. Acesta a mai făcut referire la alte forme de autonomie care, în fapt, sunt instituite de foarte mult timp în zonele locuite majoritar de maghiari. Adevărul este că, în judeţele şi localităţiile cu consilii majoritar maghiare, comunităţile respective au toată autonomia din lume.
Pot decide tot ceea ce doresc aceste comunităţi din punct de vedere administrativ. Şcoala e în limba maternă şi nimeni nu a îngrădit vreodată manifestările culturale organizate în aceste comunităţi. Politicienii maghiari, care trăiesc de pe urma discursului naţionalist, la fel ca cei români, care fac asta în oglindă, au avut toată libertatea să spună absolut orice. S-a ajuns la situaţii în care personaj