Negocierea bugetului Uniunii Europene pentru exerciţiul 2014-2020 se dovedeşte mai dificilă decât părea. Cifrele se schimbă de la o oră la alta şi se contrazic cu aceeaşi rapiditate.
Înainte de începerea Consiliului European, statele Uniunii Europene admiteau, chiar şi neoficial, că vor ajunge la o soluţie finală de compromis şi vor adopta bugetul UE pe următorii 7 ani. Însă, la masa negocierilor, liderii europeni nu au mai fost dispuşi să răsfoiască uşor un nou capitol din arta compromisului. Semnalul negativ a fost dat încă din startul Consiliului, care a început cu o întârziere de 6 ore. Apoi, spiritele s-au liniştit, iar primele imagini cu şefii de stat şi de guvern păreau să aducă finalul mult dorit. Însă, departe de privirile indiscerte ale jurnaliştilor, discuţiile au suferit o întorsătură radicală. Deşi tăierea a 30 de miliarde din bugetul negociat la ultimul summit european părea o formalitate, s-au aprins din nou scântei între „săracii” Europei şi marii contribuabili la bugetul UE. Premierul Marii Britanii, David Cameron, un susţinător vehement al austerităţii, a încins spiritele cu cererea sa de a se tăia chiar şi din bugetul fondurilor de coeziune şi al agriculturii, propunere considerată inadmisibilă de ţările adunate în grupul „Prietenii Coeziunii”, printre care şi România. Poziţia premierului Cameron a fost întărită de intervenţia cancelarului german Angela Merkel, care nu a renunţat la ideea unei diminuări drastice a bugetului multianual.
După negocieri intense, discuţiile dintre reprezentanţii statelor comunitare păreau îngheţate, iar pe holurile clădirii se arunca ideea unei noi amânări. În jurul orei 2.00, liderii au simţit nevoie unei pauze, dar consilierii şi specialiştii au rămas, în continuare, să aştearnă cifrele pe hârtie. La Bruxelles noaptea nu s-a dovedit a fi un sfetnic bun, iar lumina mohorâtă a dimineţii i-a găsit pe mai mar