Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj organizează, până pe 26 mai, o expoziţie despre încălţăminte. Piesele expuse sunt de la cizme roşii şi negre, botine, opinci până la fotografii cu ţărani dansând desculţi şi ţărance torcând lână în picioarele goale.

„Expoziţia reprezintă o incursiune în timp, schiţând vizitatorului funcţiile de bază ale încălţămintei, tipurile morfologice caracteristice unor zone climatice şi perioade diferite, forme contemporane ale acestor tipuri.

Expoziţia subliniază rolul meşteşugarilor executanţi şi prezintă tipurile de bază folosite în mediul tradiţional rural transilvănean, cu trimiteri la influenţele din mediul nobiliar-citadin“, explică muzeologii clujeni.

Manifestarea se numeşte „ Două piese - o pereche. Încălţămintea: forme, tehnici, funcţii“ şi cuprinde inclusiv un atelier de cizmar improvizat într-un colţ al expoziţiei, spaţiu unde curioşii pot să vadă ce unelte folosea cizmarul.

Cizmele roşii, un lux

La sate, lipsa încălţămintei când era ger sau la ocazii festive arăta o sărăcie cruntă. Vara, însă, lucrurile se schimbau, iar, în zilele de lucru, până şi femeile avute umblau desculţe.

Cizmele erau considerate piese scumpe, se arată pe panourile informative ale expoziţiei. Unele, mai ales cele roşii, erau sensibile la umezeală, la noroi, de aceea femeile le protejau cât puteau.

Spre exemplu, se ştie că fetele din Ţara Călatei, judeţul Cluj, mergeau desculţe de la sat până la târgul din oraş, cu cizmele la subsuoară. Le încălţau abia la margimea oraşului. La fel procedau şi când mergeau la biserică.

Papuci din plante

Istoricii au constatat că omul de acum circa 5.300 de ani, descoperit într-un gheţat din Alpi, avea o încălţăminte din împletitură de plante, acoperită cu bucăţi de piele şi căptuşită cu iarbă uscată.

În peşterile de la Fort Rock, adică de acum circa 10.000