V-aţi întrebat vreodată de ce mucenii au forma cifrei 8? Sau de ce tradiţia cere ca pe 9 martie bărbaţii să bea 40 de pahare? În goana tristă şi corporat(r)istă în care cei mai mulţi dintre noi trăiesc astăzi, pierdem însăşi esenţa lucrurile şi facem lucrurile mecanic, atunci când mai ajungem să le facem.
Primăvara n-a mai mirosit de mult aşa. O adulmec în orice pală de vânt, e mult mai puternică anul ăsta. Şi poate-ar trebui să mă opresc o zi din goană şi s-o simt cu totul. Aşa cum făceau odată oamenii oameni, care îşi primeneau casa şi locul si sărbătoreau.
Mucenicii (măcinici, sfinţişori sau brăduţi, cum li se spune în diferite zone), fie ei copţi sau fierţi, se fac în toată ţara şi sunt mai mult decât un simplu preparat. Mucenicii se împart şi se mănâncă pe 9 martie, sărbătoarea creştină a Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia.
Însă ziua de 9 martie marca şi începutul Anului Nou agrar, aşa că oamenii oameni sărbătoreau şi acest lucru. Cu mucenici sau cu... 40 de pahare. Credeau ei că vinul băut în această zi se transforma, de-a lungul anului, în sânge şi putere de muncă. Sunt convinsă că nu astea sunt motivele pentru care tradiţia e respectată şi astăzi.
Mucenicii sunt fie fierţi, fie copţi. În Moldova mea se fac copţi şi pufoşi, unşi cu miere şi presăraţi cu nucă. Să muşti cu poftă din ei şi să-ţi lingi apoi degetele. Aşa îi făcea bunica. Aşa că vă voi spune povestea mucenicilor ei, de la început de primăvară, dintr-o curte cu zambile şi lalele.
În mod tradiţional, mucenicii moldoveneşti se fac dintr-un aluat simplu, ca cel de pâine, uşor îmbunătăţit cu miere şi ulei. Dar bunica avea propria variantă, un fel de 2.0 al mucenicilor. Bunica îi upgrada mult, transformând aluatul într-unul „domnesc“, aproape ca de cozonac.
Citiţi cum se prepară cei mai buni mucenici moldoveneşti pe Farfuridi.ro.
