De când a apărut istoria presupusului său plagiat, Victor Ponta s-a angajat într- o bătălie personală pentru salvarea carierei sale politice.
A uitat de promisiunea de a anula hotărârea de guvern privind înfiinţarea unei facultăţi cu predare în maghiară la universitatea de medicină din Târgu Mureş, sperând că va obţine sprijinul reprezentantului UDMR în Curtea Constituţională. A călcat în picioare angajamentul de a depolitiza televizunea publică, pe care a cedato vicepreşedintelui PNL-Gorj. S-a folosit la modul cel mai murdar de drama personală a fostului său mentor Năstase, pentru a instiga publicul împotriva presupusului său adversar Băsescu. Sunt convins că, în aceste zile, Victor Ponta lucrează la planuri pentru a lichida independenţa DNA, a Parchetului General şi a Curţii Constituţionale. Doar un sfert din activitatea guvernului se concentrează pe chestiuni economice. Într-o şedinţă a executivului, 75% din timp se discută despre războiul politic, a spus chiar Ponta unor ziarişti străini. Decizia de a ignora Curtea Constituţională, de a schimba componenţa acestei instituţii, de a-l suspenda pe preşedinte şi de a acumula puterea absolută va face ca România să fie considerată mai nedemocratică decât Ungaria.
Şi toate acestea doar pentru că, în 2003, Ponta a vrut să-şi agaţe în piept titlul de doctor şi, nefiind în stare să scrie o lucrare originală, s-a apucat să copieze cu neruşinare. Între timp, în Europa au apărut vânătorii de plagiat, iar mai mulţi înalţi demnitari au demisionat după ce au fost prinşi că şi-au însuşit munca altora. Doar în Turcia avem cazul unui ministru care a îngroşat obrazul şi a rămas în funcţie.
Ştiu că, pe termen scurt, scandalul de plagiat nu a afectat substanţial electoratul USL. Dar ce se va întâmpla până la alegerile din noiembrie? Epurările politice de la ICR au iritat un public de dreapta, bine ed