Magistraţii susţin că sunt obligaţi să strângă din dinţi şi să-i suporte pe membrii forului - căruia nu-i mai recunosc autoritatea - până în noiembrie, când vor organiza noi alegeri. Sursa: Vlad Stănescu
Modul în care membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au înţeles să-şi desemneze preşedintele şi vicepreşedintele, ignorând contestaţiile majorităţii judecătorilor şi procurorilor, a stârnit o adevărată „revoltă” în rândurile acestora din urmă.
Deşi sunt conştienţi că nu vor avea câştig de cauză prea curând, reprezentanţii asociaţiilor magistraţilor s-au grăbit, totuşi, să ceară şi în instanţă anularea votului dat atât actualului preşedinte, Florica Bejinaru - acuzată de colaborare cu Securitatea -, cât şi vicepreşedintelui Graţiana Isac, desemnată ilegal pe acest post.
Cel mai probabil însă, soluţia va veni abia la finele acestui an, când se vor putea organiza alegeri generale, în urma cărora actualii membri ai CSM - cărora le expiră mandatele -, ar putea fi înlocuiţi de magistraţi tineri, reformişti şi „curaţi”: fără suspiciuni de corupţie şi de colaborare cu fostele structuri comuniste de represiune. Aşa susţin magistraţii, care dau vina, pentru impasul în care se găsesc acum, pe procedurile greoaie de desemnare şi de revocare a membrilor Consiliului.
„Vot premeditat pentru o conducere ilegală”
Concret, ieri, Uniunea Judecătorilor a calificat alegerea Floricăi Bejinaru pe postul de preşedinte al CSM drept „cea mai grea lovitură dată justiţiei din 1989 până acum” şi au cerut demisia membrilor CSM. „Asta însă nu se poate întâmpla prea curând”, după cum recunoaşte chiar preşedintele Uniunii, magistratul Dana Gârbovan.
În plus, mare parte dintre judecătorii din ţară au susţinut că cei care ar fi trebuit să-i reprezinte au votat special pentru a le pune beţe în roate la iminentele