Clujul a cunoscut o dezvoltare imobiliară nu doar în zona urbană, ci şi pe malul lacului de acumulare Tarniţa. Odată cu apariţia cabanelor, a vilelor şi chiar a palatelor, pe malul lacului au apărut şi gunoaiele.
La „abundenţa şi varietatea” deşeurilor ce se găsesc în zonă contribuie şi turiştii, dar şi localnicii, mai ales vara, când vin să se scalde în Tarniţa. În urma lor rămân pungi, PET-uri, doze goale de bere sau cutii de conserve. Toate acestea formează un „curcubeu plutitor“, la capetele barajelor de pe lac. „E plin lacul. Dacă mergeţi mai sus, aveţi ce vedea, e plin de gunoaie”, spune Mihai Gherman, un clujean care se plimbă de multe ori cu bicicleta în apropiere de barajul Tarniţa.
Tânărul spune că de vină sunt oamenii care aruncă deşeurile sau „le uită” când vin la iarbă verde. „Ploaia sau câinii le împrăştie pe versanţi şi apoi acestea ajung în apă”, susţine Mihai. Dar de vină sunt şi cei care şi-au construit cabane sau vile în această zonă.
Un coş de gunoi la 13 kilometri distanţă
Deşeurile plutitoare sunt colectate de către angajaţii Companiei Hidroelectrica de la „buza” barajelor, însă numai după ce acestea se grupează pe o suprafaţă de zeci de metri pătraţi.
Reprezentanţii companiei nu au putut să aprecieze cantitatea de gunoaie, însă susţin că merg şi fac curăţenie „când se adună deşeurile”. Paznicul barajului Tarniţa spune că gunoaiele se adună pe apă pentru că nu sunt amplasate pubele. „De-a lungul lacului nu sunt coşuri de gunoi. Există doar două, ce deservesc 13 kilometri de teren de-a lungul apei, iar acestea sunt amplasate lângă drum”, susţine paznicul.
Autorităţile de mediu au alte preocupări
Pe lângă faptul că pe lacul Tarniţa se distrează copiii de bani-gata care poluează apa băută de clujeni, atât cu ski-jeturi, cât şi cu bărci cu motor,
