Povestea gării fostei capitale culturale europene începe în anul 1872, iar ultimele lucrări de reabilitare au fost încheiate în anul 2008.
Potrivit istoricului Răzvan Pop, directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Sibiu, la mijlocul secolului al XIX-lea o comisie din oraşele Brasov şi Sibiu se va adresa baronului Geringer.
Comisia din care făceau parte senatorul Konradsheim şi comerciantul Thalmaier din partea Sibiului şi August Roth, Karl Maager şi Gheorghe Bariţiu din partea Braşovului va cere continuarea construirii căii ferate şi în partea de sud a Transilvaniei, aceasta fiind construită în restul vechii provincii.
”Reticenţa Guberniului va face ca cererea comisiei să nu fie aprobată. Acest lucru s-a datorat conflictului care se dezvoltase între maghiari şi saşi. Greu şi târziu va fi construită prima cale ferată din sudul Transilvaniei, în 1872, între Copşa Mică şi Sibiu. Acesteia i-au urmat căile ferate dintre Sibiu – Avrig în 1892, Sibiu – Cisnadie în 1894, Sibiu – Vinţ în 1897 sau Avrig – Făgăraş în 1895. Deschiderea liniei ferate spre Turnu Roşu a făcut ca Sibiul să devină una dintre staţiile de legătură între Budapesta şi Bucureşti”, explică istoricul Răzvan Pop.
Odată cu construirea primei linii ferate s-a construit şi edificiul gării din Sibiu.
”Acesta va fi la început unul modest care nu deservea decât unul dintre capetele liniei ferate din Ungaria, dar deschiderea accesului ferat prin valea Oltului spre România a făcut ca această gară sa devină una dintre cele importante. De aceea aici va fi amplasat un oficiu poştal în 21 iulie 1882 şi se va introduce curentul electric în 12 noiembrie 1903.
Clădirea este construită în stil clasicist, într-un plan dreptunghiular format dintr-un singur corp. Faţada este formată dintr-un soclu, un parter înalt, bosat
