Preşedintele egiptean Hosni Mubarak renunţa la putere pe 11 februarie 2011, dar fără să îşi dea oficial demisia. La un an de la plecarea lui, Egiptul intră în zodia Islamului politic.
Armata nu vrea să se clintească nici un centimetru de pe poziţia sa, adică să ţină strîns puterea, în perioada de tranziţie, pînă la alegerile prezidenţiale din iunie, deşi pe străzi se aude deja constant, şi de multe ori violent, cererea să se retragă. Între timp, pînă la scrutinul prezidenţial, parlamentul capătă tot mai multe feţe ale Islamului militant politic. Alegerile au adus, pînă acum, în Camera Deputaţilor egipteană o majoritate de sorginte islamistă. În condiţiile în care aproape jumătate dintre locurile de deputaţi revin partidului Fraţilor Musulmani, marii cîştigători ai alegerilor pînă în prezent, pe locul 2 se situează, fapt neanticipat de analişti, partidul radical islamist salafist Nour, cu 24%, iar pe locurile 3 şi 4 partidul liberal Wafd şi coaliţia secularistă Blocul Egiptean. Adunarea Poporului are de format o comisie cu 100 de membri care să schiţeze o nouă constituţie. Documentul ar urma să fie supus unui referendum înainte de alegerile prezidenţiale programate în luna iunie, după care Consiliul militar ar trebui să renunţe la putere. Între timp sînt în desfăşurare alegerile pentru Shura – Senat, care, după toate aparenţele, va fi dominat tot de islamişti. Îngrijorarea trezită de procentul uriaş deţinut de partidele islamiste a fost iar alimentată cînd, la depunerea jurămîntului, mai mulţi deputaţi islamişti au cerut modificarea textului prin care se cere respectarea constituţiei şi a legii. Islamiştii au solicitat să se adauge respectarea „Legii lui Dumnezeu“.
Ecuaţii misterioase
DE ACELASI AUTOR „Trezirea arabă“ în confuzia postrevoluționară Iran - Oscar şi alegeri Iarna islamică după primăvara arabă Egipt - militari vs militanţiDeja au ap
