Ceauşescu se alăturase grevei declanşate de angajaţii unui atelier de cizmărie din Calea Victoriei. A fost arestat pentru incitare, dar şi pentru distrugere. Din noiembrie 1933, Ceauşescu figurează în fişele Siguranţei ca „agitator comunist“. Datele primei arestări se găsesc în dosarul său personal de la Arhivele Naţionale.
Frecventarea Sindicatului Ciocanul avea să-i aducă necazuri lui Nicolae Ceauşescu. Un an şi jumătate tânărul cizmar a reuşit să scape de vigilenţa poliţiei. Intrat în mişcare în 1932, a fost observat abia în noiembrie 1933. Atunci a fost arestat pentru prima dată. Iar Siguranţa i-a deschis dosar de „comunist". Actele întocmite cu acel prilej se regăsesc în „dosarul personal al luptătorului antifascist" Nicolae Ceauşescu, aflat în Arhivele Naţionale. Din însemnările poliţiei se pot reconstitui împrejurările primei arestări.
La 23 noiembrie 1933, în breasla cizmarilor s-a auzit că lucrătorii patronului D. Mihăilescu sunt în grevă. Şi că o parte din protestatari fuseseră arestaţi. Mihăilescu avea un magazin pe Calea Victoriei la numărul 28. Lucrătorii lui Mihăilescu nu erau la primul protest. Între patron şi angajaţi dăinuia de mai multă vreme o stare conflictuală.
Ştirea a ajuns şi la sindicatul „Ciocanul", al lucrătorilor cizmari. Marin Vlăsceanu, Angela Urcan, Frusina Săndulescu, Nicolae Ceauşescu, Marin Blegu şi Ion Neamţu au plecat să se alăture protestului. În această ordine i-au înşiruit V. Parisianu, prefectul Poliţiei Capitale, şi Gheorghe Ananiu, şeful serviciului Poliţiei Sociale, în procesul-verbal de finalizare a cercetărilor.
Citeşte şi:
Salariul şi lupta de clasă
1933, lecţia Griviţei
Când grupul a ajuns pe Calea Victoriei, o mulţime de curioşi era strânsă în faţa magazinului. Vlăsceanu, susţinea poliţia după primele cercetări, „a provocat scandal şi a devastat vitrina magazinului, s