Leo Messi este printre puținii bărbați care recunosc aproape feminin că un copil te schimbă complet.

Nouă, femeilor, uneori copiii ne iau mințile. Ai noștri sau ai altcuiva, nu prea are mare importanță. Dar parcă totuși mai ales ai noștri. Ne înduioșăm, ne enervăm, îi protejăm caraghios de briza de nord-est și de dulciuri, și de balaurii de sub pat. Devenim tigrese însetate de sînge dacă un om din mulțime îndrăznește să spună că micuțul e obraznic sau mototol. Sau netalentat. Sau aiurit.

Bărbații, în schimb, la modul cel mai sincer și mai direct, nu se prea înduioșează. Copiii sînt chestiile alea care urlă, care nu îi lasă să se uite la fotbal (ceea ce e valabil și în cazul femeilor, voiam să vă anunț de multă vreme), care sînt distractivi doar cînd nu se îmbolnăvesc (adică rar, rar de tot) și pe care nu știu cu ce să-i hrănească, dacă dă necuratul ca mama să lipsească în vreo duminică de acasă.

Pe lumea aceasta există un copil care a atins mai multe inimi decît ar fi fost normal. Thiago Messi, acum în vîrstă de două luni și jumătate, nu are habar încă cine îi este aparținător legal. Este mic și foarte, foarte iubit. Lui Thiago cine o să aibă curajul să-i spună, cînd va crește, că nu e talentat sau poate răutăcios, sau poate grăsuț?

Tatăl lui Thiago este unul dintre oamenii care au avut puterea să recunoască faptul că, din momentul nașterii sale, un copil care este carne din carnea ta te schimbă definitiv. Că te înalță sau că-ți dă un pumn în gură venirea sa pe lume rămîne de văzut, de la caz la caz. La Messi se pare că e de bine. “Înainte veneam acasă, mă închideam în mine și nu voiam să ascult pe nimeni. Nici să văd. Acum ajung acasă, îmi văd fiul și uit de toate”, spunea Lionel Messi de curînd.

Fotbalistul Barcelonei a avut un curaj pe care mulți alții, femei și bărbați laolaltă, nu îl au. A admis și și-a asumat că viața lui, așa cum