Vă dăm pensii mari ca să fiţi corecţi, dar pretindem şi dreptul de a vă lăsa fără ele dacă sunteţi ticăloşi.
Curtea Constituţională a luat ieri decizii ce vizează două categorii de subiecţi care dau mari bătăi de cap românilor: maidanezii şi magistraţii. Brijibardoţii au dat din codiţe de bucurie când au aflat că legea eutanasierii maidanezilor a fost declarată neconstituţională. Bucurie prematură. Decizia a vizat doar chestiuni de procedură, şi nu de fond. Asta înseamnă că nu a fost eradicată complet din România ideea eutanasierii patrupedelor fără stăpân, ci doar a fost amânată până când voinţa politică va fi însoţită şi de puţină inteligenţă politică.
Dincolo, la magistraţi, situaţia e ceva mai dramatică. Legea care măreşte un pic responsabilitatea magistraţilor a fost declarată constituţională, astfel încât nu doar CSM, ci şi ministrul Justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi sau procurorul general vor putea sesiza Inspecţia Judiciară asupra conduitei judecătorilor şi a procurorilor. Legea rămâne mută în privinţa celei mai importante pârghii de responsabilizare a magistraţilor: pensioara aia specială, plătită de la buget. Până când nu va fi reglementat riguros mecanismul prin care magistraţii incorecţi îşi pot pierde pensia specială, rămânând doar cu partea pentru care au contribuit, nu cred că vom putea vorbi de o responsabilizare reală a acestei caste. Cred că avem dreptul, ca societate, să formulăm următoarea pretenţie: vă dăm pensii mari ca să fiţi corecţi, dar pretindem şi dreptul de a vă lăsa fără ele dacă sunteţi ticăloşi.
Dezbaterea pe proiectul legii sănătăţii a început excelent. Două voci puternice şi contradictorii, Traian Băsescu şi Raed Arafat, au fixat reperele dezbaterii în termeni tehnici, stabilind astfel jaloanele între care să se poarte discuţia. Din păcate, demisia lui Arafat şi concediul scurt pe care şi l-a propus imediat lasă