Cercetătorii americani au reuşit să producă din celule stem un ficat artificial în miniatură. Această realizare creşte şansele de supravieţuire ale celor care aşteaptă chiar şi ani de-a rândul un donator compatibil.

La ora actuală, în afară de costurile financiare ridicate pe care le presupune un transplant de ficat, mai există şi o serie de ­alte probleme. Mai exact, în general, ficatul nu poate fi prelevat de la un donator viu, deoarece, potrivit specialiştilor, o persoană nu poate supravieţui cu mai puţin de 60 la sută din volumul total al ficatului sănătos.

Astfel, de obicei, donatorul este o persoană decedată al cărei ficat a fost menţinut viu în mod artificial. Există şi varianta grefelor parţiale, care constau în prelevarea unui fragment de ficat de la un donator viu. Însă în continuare se pune şi problema găsirii unui donator compatibil. În plus, după transplant, persoana în cauză trebuie să urmeze un tratament medicamentos puternic, care practic blochează imunitatea organismului pentru a nu respinge organul.

În aceste condiţii, există un risc crescut ca terapia foarte agresivă să redeclanşeze boala iniţială şi să se ajungă din nou în situaţia de a fi nevoie de un transplant. Iată de ce, în ultimii ani, s-au făcut eforturi pentru a găsi o metodă prin care transplantul hepatic să fie mai sigur, mai uşor de făcut şi să aibă costuri mai reduse.

Ţesut hepatic din celule stem

Un pas important în acest sens a fost făcut de cercetătorii de la Centrul Medical Baptist al Universităţii „Wake Forest" din SUA, care au produs un ficat uman în miniatură, folosind celule stem umane. Pentru a crea „carcasa" ficatului, specialiştii au prelevat un ficat de la un cadavru şi, cu ajutorul unei proceduri numită decelularizare, au îndepărtat întreaga materie celulară de pe suprafaţa acestuia.

Colagenul şi vasele de sânge rămase au fost folos