"Proiectele mele se construiesc în timp, pe seama câtorva premise. Cea dintâi este faptul că devin conştient de aşteptarea, care există într-o masă foarte mare de electorat matur, cu meserii liberale, pătura educată urbană. Această aşteptare vine spre mine pe diferite canale. Ea se va structura într-un fel, dar mai are nevoie de un ingredient: recunoaşterea succesului în materie de administrare. Această recunoaştere nu se instalează în două luni, mai are nevoie de cel puţin o lună. Atunci probabil apare turnesolul acestei acţiuni."
Premierul Mihai Răzvan Ungureanu are dreptate. Aşteptarea despre care vorbeşte este o realitate evidentă. Au confirmat-o protestele din Piaţa Universităţii, de la începutul anului. Cele care au favorizat instalarea sa la Palatul Victoria. Acele proteste au stârnit apetitul electoratului pentru politicianul de tip nou, pe care MRU vrea să-l întruchipeze. Preşedintele Traian Băsescu a sesizat corect că milioane de români protestau tăcut în faţa televizoarelor. Mulţi dintre ei ar fi ieşit, cu siguranţă, în stradă, dacă nişte bezmetici din galeriile de fotbal nu s-ar fi ciomăgit cu jandarmii. Elanul revoluţionar a fost apoi risipit definitiv de Generalul Iarnă. Majoritatea tăcută a stat cuminte la "locurilii" ei şi a reacţionat în sondaje. L-a propulsat pe Raed Arafat la o cotă de încredere care aduce aminte de "Duminica orbului", în care Ion Iliescu a devenit preşedinte.
Raed Arafat a refuzat să se implice, alimentând şi mai mult frustrarea electoratului despre care a vorbit MRU. Medicul palestinian a declinat oferta de a candida din partea PDL la Primăria Capitalei. A recunoscut-o un intelectual. Teodor Paleologu. Cel care a rămas în PDL, deşi a auzit de multe ori cuvintele "băga-mi-aş în intelectuali". Bălăcăreala naţională a dezarmat mulţi oameni de vază. Andrei Pleşu, Mircea Cărtărescu, Horia Roman Patapievici s-a
