Modificările din creier care duc la declanşarea bolii Alzheimer apar încă de la vârsta de 35 de ani, spune medicul Cătălina Tudose.
În 1992, când medicul psihiatru Cătălina Tudose înfiinţa Societatea Română Alzheimer, boala, care înseamnă degradarea progresivă a funcţiilor creierului, în special a memoriei, era considerată rară. „Eu am învăţat că toată viaţa, ca medic, vezi un caz-două“, mărturiseşte specialista. Totuşi, studiile realizate de-a lungul timpului au dovedit că boala Alzheimer este, de fapt, foarte frecventă. Ba, mai mult, că nu afectează doar bătrânii. Cu toate acestea, în România, modul în care aceşti bolnavi sunt diagnosticaţi şi îngrijiţi rămâne, în continuare, dramatic. „Situaţia unora dintre ei este mai dramatică chiar decât a câinilor de pe stradă“, spune medicul. Centrul Memoriei, pe care conf. dr. Cătălina Tudose l-a înfiinţat în anul 2000 în cadrul Spitalului „Al. Obregia“ din Bucureşti, este unul dintre mult prea puţinele locuri unde bolnavii pot fi diagnosticaţi precoce, astfel încât anii buni de boală să fie cât mai numeroşi.
„Weekend Adevărul“: Mai este considerată boala Alzheimer maladia bătrâneţii?
Conf. dr. Cătălina Tudose: Boala Alzheimer începe, de fapt, foarte devreme. Primele modificări apar în jurul vârstei de 35-40 de ani. Cam 10-15 ani trec înaintea apariţiei semnelor clinice, adică a primelor manifestări. Cum de a fost posibil să se afle acest lucru? S-au pus la punct tehnici neuroimagistice de înaltă performanţă care permit vizualizarea unora dintre leziunile anatomo-patologice considerate caracteristice pentru această afecţiune. Cu această ocazie s-a văzut că lucrurile sunt puţin mai complexe, că, de fapt, leziunile se acumulează în ani. Şi se consideră că boala se declanşează, de fapt, atunci când încep să sufere sinapsele (n. r. – legăturile dintre neuroni) şi mor neuroni.
Şi în acest moment apar simpt