În ultimii ani, tot mai multe firme se aprovizionează apelând la această metodă businessului caselor de comenzi. Profitabilitatea este dată mai ales de comenzile companiilor. Firmele de soft, casele de avocatură sau băncile îşi cumpără hârtia de imprimantă şi tipizatele de la casele de comenzi. Companiile mari, mai ales multinaţionalele, oferă angajaţilor sucuri, apă şi cafea tot prin casele de comenzi. Mai nou, şi instituţii ale statului, cum ar fi anumite ministere, penitenciare, sau agenţii guvernamentale se aprovizionează în acelaşi mod. Businessul este extrem de profitabil, pentru că cererea creşte de la an la an, iar cele câteva zeci de case de comenzi de pe piaţă nu sunt suficiente. Principalii jucători de pe piaţă spun că cererea creşte mai ales în perioada sărbătorilor, când cifra de afaceri se poate dubla.
De unde vine profitul?
Adaosul comercial pe care îl practică o casă de comenzi trebuie să fie mic. Aproximativ 5-10% pentru persoanele fizice, iar la comenzile mai mari făcute de firme sau instituţii acesta poate fi şi mai scăzut. Produsele se achiziţionează de la hipermarketuri, producători sau importatori. Majoritatea firmelor nu le depozitează, ci le distribuie direct la beneficiar, pentru că nu cumpără marfa decât după ce au primit comanda de la beneficiar.
"Cine are adaos mic are şi come nzi multe", spune Marian Ivan, directorul firmei Clever. Casa de comenzi a lui Ivan a început cu o investiţie de aproximativ 8.000 de euro. "Am avut nevoie de o maşină, de un şofer, un manipulant şi un birou dotat cu un computer şi un telefon. Este suficient să ai o primă comandă mai mare, spune el, ca să începi să câştigi", spune Ivan. El şi-a recuperat investiţia în doi ani, dar consideră că trebuie să ai răbdare pentru a răzbi: "Această afacere nu devine profitabilă decât dacă te mulţumeşti cu puţin, să pui ban pe ban, pentru că, dacă vrei să te