În condiţiile în care guvernele şi coaliţiile se clatină, iar aliaţii Angelei Merkel încep să fie taxaţi la urne, în rândul politicienilor europeni se conturează o revoltă faţă de politica germană de austeritate.

Locul cancelarului german, Angela Merkel, la cârma Europei a devenit mult mai puţin confortabil. Regimul de austeritate inspirat de Germania şi cu care UE a fost de acord luna trecută ca soluţie pe termen lung la criza datoriilor suverane este din ce în ce mai criticat, din cauza încetinirii economiilor statelor membre, pieţelor financiare fluctuante şi a unei serii de înfrângeri electorale.

Peste tot, de la burse la secţiile de vot şi pe străzile oraşelor din întreaga Europă, mesajul pare să devină din ce în ce mai clar că statele nu pot să o ia pe scurtătură pentru a ajunge la sănătate fiscală, scrie „New York Times". E nevoie de creştere economică, afirmă publicaţia. În ultimele luni, voci puternice au preluat aceste semnale.

Printre acestea se numără directoarea FMI, Christine Lagarde, premierul italian, Mario Monti, şi fostul premier belgian, acum membru al Parlamentului European, Guy Verhofstadt. Presat de campania electorală, chiar şi preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, cel mai apropiat aliat al lui Merkel, a început să vorbească de nevoia stimulării creşterii economice. Pare a fi început o rebeliune faţă de reţeta germană privind austeritatea strictă, scrie „New York Times". În ciuda criticilor care se acumulează, Berlinul nu pare gata să recunoască înfrângerea planului său de austeritate.

„Avem, cu siguranţă, încă multe reforme dificile de făcut şi ne aşteaptă vremuri dificile. Dar drumul pare a fi cel corect. Cel puţin aşa arată evenimentele din ultimele luni şi săptămâni, şi - din câte ştiu eu - sondajele de opinie ale populaţiei Uniunii Europene", a declarat Martin Kotthaus, purtătorul de cuvânt al Ministerul