Sunt folosite mai ales în produsele menite să întârzie apariţia semnelor îmbătrânirii, dar studiile în domeniu arată că ar putea fi utile şi în tratarea unor afecţiuni.

Cele mai cunoscute surse de celule stem la ora actuală sunt ţesutul embrionar, cordonul ombilical şi placenta. Dar cercetările realizate de-a lungul timpului au dovedit că anumite tipuri de celule-mamă, nediferenţiate, care favorizează regenerarea oricărui ţesut din corp se găsesc şi în piele, de exemplu.

De altfel, oamenii de ştiinţă au reuşit, recent, să transforme celule din piele în celule cardiace, refăcând astfel inima după infarct. „Celula stem este o celulă-mamă care se poate diferenţia în orice tip de celulă, deci poate da naştere diferitelor tipuri de ţesuturi. Totuşi, pe parcursul vieţii, intensitatea producerii celulelor stem descreşte continuu. Astfel, pe măsură ce înaintăm în vârstă, celulele stem nu se mai divid suficient de rapid pentru a le înlocui pe cele deteriorate şi îmbătrânite", explică medicul de familie Ruxandra Constantina, cu competenţe în apifitoterapie, de la Clinica Med-As din Bucureşti.

O sursă alternativă de celule stem sunt plantele, spun specialiştii. Şi este lesne de dedus acest lucru, ţinând cont de faptul că plantele se regenerează de nenumărate ori de-a lungul vieţii. În plus, în cazul multora dintre ele este suficient să punem în apă sau să plantăm în pământ un „vârf" de plantă, pentru ca acesta să se transforme într-o nouă entitate.

Utile în terapiile antiîmbătrânire

În prezent, aria în care s-a dezvoltat cel mai mult exploatarea celulelor stem din plante este industria cosmetică. De altfel, în ultimii ani au căpătat tot mai mult teren produsele antiîmbătrânire pe bază de celule stem vegetale. „Produsele din comerţ care conţin celule stem vegetale - din măr, din lotus, din floarea de colţ şi din viţa-de-vie - au rolu