O parte din infinit e egala cu infinitul. Adevarul insa este limitat. De diferite interese. Theodor Stolojan a devenit monetarist. Ca la carte: zice ca BNR ar fi singura care trebuie sa traga pentru dezinflatie. Ca "pe termen lung, cand lucrezi cu bani de hartie sau de plastic, responsabilul de inflatie este cel care tipareste banii". De aici rezulta ca Stolojan ii da dreptate lui Milton Friedman: inflatia este oriunde si oricand un fenomen monetar.
Iata o veste buna, un keynesianist mai putin. Totusi, domnule consilier prezidential si fost prim-ministru tehnocrat, nu e prea corect sa aruncati pisica inflatiei in curtea Bancii Nationale, fara a aminti nimic despre responsabilitatea Guvernului. Mai ales ca in cartile prietenoase monetaristilor, dupa ce se spune ca politica monetara este cea care raspunde de stabilitatea preturilor, urmeaza un mare DAR: ... dar nici o politica monetara din lume nu poate asigura stabilitatea daca sunt angajate cheltuieli bugetare fara acoperire. Iar pe acelea nu le face BNR.
Da, inflatia este un fenomen monetar - o masa baneasca in exces - , dar numai ca efect si ca mod de calcul. Cauzele n-au cine stie ce legatura cu politica monetara. Poate ca romanii ar trebui sa munceasca o jumatate de ora in plus fiecare sau sa ia un salariu mai mic; ori utilajele sa fie mai performante, conducatorii de companii sa nu fie oameni de incredere ai politicienilor, ci manageri, numarul bugetarilor sa nu creasca daca numarul de lucratori direct productivi scade. Cum insa deficitul de minute lucrate de salariati, cel de productivitate al masinilor si lipsa de capacitate manageriala a antreprenorilor si guvernantilor nu pot fi aduse usor la un numitor comun, se recurge la bani - instrumentul cu cel mai mare grad de standardizare.
Si aici s-ar putea adauga si ca tintirea inflatiei - cea care arunca problema dinamicii preturilor exclus
