Demult, Ardealul nostru era o insulă. Acest lucru se petrecea în timpul cunoscut drept maastrichtian (în urmă cu circa 65-70 de milioane de ani), adică în ultima perioadă a cretacicului târziu. Sursa: EVZ

Insula făcea parte, foarte posibil, dintr-un arhipelag situat în Marea Tetis - ulterior, transformată în Mediterana- , între megacontinentele Gonwana şi Laurasia. Era cald şi umed, dar se trăia bine.

Cercetările unor paleontologi reputaţi, realizate în Bazinul Haţeg, leagăn celebru în toată lumea al ordinului dinozaurienilor, atestă faptul că aici vieţuiau dinozauri carnivori, ierbivori, pterozauri (reptile zburătoare), ecosistemul mai cuprinzând ţestoase, amfibieni, şerpi, crocodili.

Conform unei teorii în vogă, curioasele vietăţi dispărute au ajuns pe aceste meleaguri ţopăind pe poduri naturale ce uneau insulele, iar adaptarea la spaţiul mic a dus la transformarea lor, în virtutea "regulii insulei", dinozaurii scăzând în talie.

Nu era chiar armonie între ei, însă nici acum, la zeci de milioane de ani distanţă, fiinţe considerabil mai evoluate decât sauropodele titanosauride nu trăiesc în deplină pace pe Terra. Totul a durat până acum 65 de milioane de ani, când, cunoaşteţi teoria, reptilele mezozoice au dispărut după ce un asteroid a lovit năprasnic planeta albastră.

Acestor lucruri în general ştiute li s-a adăugat săptămâna aceasta o dezvăluire legată de un prădător necunoscut până acum oamenilor de ştiinţă: balaurul bondoc. Dinozaurul scund şi îndesat descoperit lângă Sebeş Glod poartă un nume unic, întrucât este vorba despre o specie nouă, potrivit mărturisirilor făcute de Zoltan Csiki, de la Universitatea Bucureşti, pentru evz.ro.

Descoperirea e cu atât mai însemnată din punct de vedere ştiinţific cu cât scheletul dinozaurului e cel mai complet găsit în Europa, al cărui actual teritoriu era