Pornind de la "ce s-ar întâmpla" dacă rata de schimb ar creşte la 5-6 lei/euro, deputatul PSD Viorel Hrebenciuc susţine că într-o asemenea situaţie ar fi pichetat pe nedrept sediul Guvernului, şi nu cel al BNR. De aceea e necesară "responsabilizarea" băncii centrale, fiindcă nu e firesc să primească oamenii politici lovituri de imagine, în locul acesteia.

Haideţi să analizăm rând pe rând consideraţiile politicianului social-democrat. Un curs de 5-6 lei/euro e puţin probabil să vedem anul acesta. Dar avem deja unul de 4,3 lei/euro. Cum s-a ajuns la el? În cărţile de economie scrie că o monedă nu poate fi stabilă atât timp cât sunt angajate cheltuieli bugetare fără acoperire - cum ar fi deficitul fiscal de 5% din PIB de anul trecut. Deficit la care PSD-ul domnului Hrebenciuc este complice, prin sprijinul parlamentar acordat guvernului PNL. Wim Duisenberg - primul preşedinte ale Băncii Centrale Europene - vine şi nuanţează această idee: "Banca centrală trebuie protejată de preocupările şi influenţele politicianiste pe termen scurt", fiindcă "tentaţia politicienilor de a recurge la măsuri monetare care să aducă rezolvări temporare pe seama afectării perspectivelor economice pe termen lung este tot timpul prezentă".

E limpede de ce s-a depreciat leul, s-a reaprins inflaţia şi nu mai creşte economia. Dar mai important este că pe baza volatilităţii cursului, BNR a finanţat indirect bugetul statului - i-a furnizat Guvernului lei pe seama vânzărilor de valută din rezervă, care i-au permis acestuia să plătească pensii şi salarii. Cu alte cuvinte, cursul poate ajunge la 5-6 lei/euro şi greviştii pot lua cu asalt Palatul Victoria în locul sediul BNR, dar asta numai într-un scenariu elucubrant. În realitate banca centrală a fost cea care a ferit Guvernul de protestele pensionarilor şi bugetarilor. Şi dacă oamenii politici continuă să conteste capacitat