Construirea hrubelor este atribuită voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt şi au fost descoperite în 1949. Astăzi, hrubele de la Panciu (Vrancea) reprezintă un punct de interes pentru zeci de mii de turişti atât din ţară, cât şi de peste hotare. „Adevărul“ vă prezintă, în cadrul celei mai frumoase campanii „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“, o zonă extraordinară a României.
Legenda spune că hrubele au fost vizitate de două ori de Ştefan cel Mare, acesta fiind locul unde domnitorul sărbătorea alături de ostaşii săi fiecare bătălie câştigată.
Înfometat şi însetat după un război, domnitorul s-a oprit la hrube unde i-a cerut unei bătrâne ceva de mâncare şi de băut. Femeia i-a adus un vin roşu care, deşi era foarte savuros, nu avea nicio denumire. Atunci, Ştefan cel Mare a hotărât ca vinul să fie cunoscut sub numele de Băbească Veche.
Nu există dovezi că hrubele au fost săpate la ordinele marelui voievod, dar toată lumea din Panciu şi nu numai le asociază numelui său.
În primul Război Mondial, acestea au avut rol militar, fiind folosite ca depozite de muniţie. Chiar dacă au fost bombardate şi acoperite cu pământ, ulterior au fost redescoperite şi puse în valoare.
În 1949 s-a realizat şi instalaţia de electrificare a acestora, hrubele fiind transformate în spaţii pentru păstrarea vinurilor.
Din anul 1968 s-a început popularea lor cu butelii de şampanie pentru învechire. Astăzi, hrubele se compun dintr-un culoar central din care se ramifică un număr de 36 de galerii laterale ce măsoară aproximativ trei kilometri. Din 1997, hrubele au fost declarate obiectiv de patrimoniu naţional. Foto Hrubele lui Ştefan cel Mare de la Panciu Foto Seveja, "Perla Vrancei"
Spumantul, o adevărată comoară
Vinul spumant de Panciu urmează un proces migălos înainte de a ajunge pe masă consumatorilor. Vinurile de calitate s
