Se pare că Andrei Marga începe să-l concureze, ca subiect de bancuri, pe celebrul Romulus Zaroni, plugarul de serviciu al lui Petru Groza, propulsat ministru al agriculturii în guvernul "de largă concentrare democratică".
Nu i-a fost de ajuns lui Marga că ocupă postul de preşedinte al ICR, unde a izbutit să demonstreze cu maximă eficienţă ce înseamnă un eşec total, a obţinut şi statutul de ministru. Taie şi spânzură în voie, cu o patimă mistuitoare. Se exprimă într-o istovită, crispată, chinuită şi chinuitoare limbă de lemn. Orice obiecţie la adresa sa i se pare un atentat la valorile naţionale. Este un propagandist comunist prea puţin reciclat, un generator continuu de situaţii stânjenitoare şi chiar mai rău.
Andrei Marga este simbolul noului nihilism valoric. Se pronunţă apodictic pe teme despre care nu are habar. Da sistematic cu băţul în baltă. Gafează consecvent. Te întrebi dacă aşa a fost mereu, ori suferă de un grav declin al lucidităţii. Politologul Marius Stan observă într-un articol apărut pe platforma "LaPunkt" permanenţa modelului mental al activistului ideologic comunist, incapacitatea funciară de a recunoaşte valori, de a respecta distincţiile axiologice. Nu mai vorbesc de o buimăcitoare opacitate estetică. Nu cred că Marga a citit trilogia lui Mircea Cărtărescu. Dar îşi permite să spună cine este şi cine nu este mare scriitor român.
Diferenţa este că despre Zaroni se spune că era în felul sau un hâtru, un fel de bonom relativ blajin, conştient că nu avea ce căuta în funcţia de ministru. Nu a lăsat în istorie amintirea unui mic despot. Nu este cazul lui Margă şi al celor care l-au căţărat ministru:
„Caligula Imperator/Şi-a făcut calul senator/Petru Groza mai sinistru/Şi-a făcut boul ministru”.
O altă diferenţă este că Zaroni, se pare, avea un anumit umor, o trăsătură care îi lipseşte cu desăvârşire sumbrului preşedinte a
