Nesfârşita criză economică a mutat obiceiurile de consum în anii '90. În pieţele din ţară au reapărut copii ale celebrelor dozatoare de suc TEC. Preţul unor astfel de sucuri comercializate par şi ele desprinse din începutul “epocii de tranziţie”. Un litru de suc de portocale costă 1 leu, în timp ce sucul de fructe de pădure se găseşte la 1,5 lei litrul.
Departe de ştirile televizate despre congresul PNL şi scandalul de la Muzeul Ţăranului Român, criza economică îşi continuă aterizarea forţată în România, în locuri mult mai lumeşti, direct printre oamenii simpli. Şi ce exemplu mai bun de teleportare virtuală în sălbaticii ani 1990, decât apariţia, datată recent, a dozatoarele de suc? Mai întâi, câteva explicaţii pentru tinerii care au văzut lumina zilei după 1995. Dozatorul de suc, întemeietorul unei adevărate mode sociale după Revoluţie era o maşinărie ce producea o licoare colorată. În stadiu răcoros, aceasta era denumită, în general, suc. Asta deşi puţine erau caracteristicile ce puteau integra băutura în specia din care se revendica. În fapt, reţeta sucului de la dozator era extrem de simplă: arome la plic, filtrate prin apă de la chiuvetă şi răcite.
Urmau cozile, oameni înşiraţi cu bidoane de plastic goale în pungi şi satisfacţia finală a degustării unei răcoritoare de calitate. Aşa se face că, la începutul anilor 1990, dozatorul devenise atât de popular încât în jurul său se construiau propoziţii simple, precum: “Hai să bem un TEC!” sau “Ia şi tu sticla asta de doi litri şi cumpără nişte TEC de struguri”.
La aproximativ 20 de ani de la acele momente, un nou moment de „diminuare a lichidităţilor“, cum zic, mai nou, oamenii de afaceri autohtoni, readuce România în lumea aromelor chimice de portocale şi fructe de pădure.
Apariţia unui dozator
Carmen Cojocaru este fericita posesoare a unui astfel de aparat de produs suc, ce şi-a făcut l