Cea mai mică plantă cu floare din lume, circa 20 de specii de păsări ocrotite pe plan mondial, dar şi mamifere ca vidra sau vulpea sunt câteva dintre motivele detaliate de academicianul Dan Munteanu şi geologul Florin Stoican în „apărarea” viitorului parc. adevarul.ro vă prezintă motivele pentru care acest loc „fermecat“ din centrul Bucureştiului nu este o simplă mlaştină.

Câteva asociaţii non-guvernamentale de mediu şi o revistă de profil au descoperit şi au mediatizat, în urmă cu un an, ceea ce pare a fi o dovadă vie că natura, în final, învinge. Dovada, sub forma unui teren de peste 180 de hectare de spaţiu verde pe alocuri mlăştinos şi cu circa 80 de hectare de luciu de apă, ar fi chiar un adevărat centru de biodiversitate unde s-ar putea dezvolta un parc natural. De altfel, la începutul lunii iunie, Academia Română, în urma unui studiu propriu, a decis că este recomandat ca locul să devină protejat de lege şi a dat aviz favorabil pentru ca zona Văcăreşti din Capitală să devină parc natural.

În cadrul dosarului Balta Văcăreşti, reporterii adevarul.ro au discutat cu doi dintre oamenii care s-au implicat în mod direct şi care sunt probabil cei mai avizaţi ”să-şi dea cu părerea”: Dan Munteanu, peşedintele Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române, şi Florin Stoican, geolog, preşedintele Asociaţiei de mediu Kogayon şi coordonatorul echipei care a făcut studiul de fundamentare depus la Academie. Cel din urmă este cunoscut printre oamenii de profil ca fiind cel care a reuşit înfiinţarea Parcul Naţional Buila-Vânturariţa.

Balta Văcăreşti, cum este adesea cel mai cunoscută printre bucureşteni, este un spaţiu de peste 180 de hectare unde biodiversitatea a apărut fără niciun preaviz şi fără ca cineva să o observe şi care ar putea deveni Parc Natural şi deci rezervaţie naturală chiar în centrul Bucureştiului, o premieră la