Dezvoltarea Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti este împiedicată de lipsa infrastructurii şi a terenurilor pentru extindere.
Inaugurat cu mare pompă acum cinci ani de fostul preşedinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti n-a ajuns încă ceea ce şi-au propus investitorul şi autorităţile, potenţialul său fiind exploatat insuficient. Portul n-a devenit principala poartă de intrare în ţară a produselor petroliere şi a altor tipuri de mărfuri, iar dezvoltarea unor producţii industriale rămâne deocamdată un punct în planul de afaceri.
TARIFE MARI ŞI LOGISTICĂ SUBDEZVOLTATĂ
„Am vrea să transportăm mărfurile noastre, dar şi materia primă necesară, prin portul Giurgiuleşti, însă vrem condiţii adecvate. Drumul ce leagă portul de Capitală e foarte prost, tarifele sunt destul de mari şi, în plus, nu este dezvoltată logistica portuară", susţine Fiodor Iacovlenco, directorul fabricii Zorile şi preşedintele patronatului din industria uşoară, domeniu ce asigură peste 25% din exporturile ţării. Managerul a mai spus că firmele au nevoie ca serviciile de transport şi procedurile vamale să fie operative şi să nu dureze zile în şir.
SPECULANŢII AU CUMPĂRAT TERENURI LA GIURGIULEŞTI
Ministerul Economiei şi Danube Logistics, investitorul general al portului, promit că în următorii ani lucrurile se vor schimba radical. Unul din factorii principali ce împiedică dezvoltarea este lipsa spaţiilor pentru extindere. „Portul a fost planificat pe o suprafaţă de 120 de hectare. Statul a alocat 55 şi urma să mai găsească 65 de hectare. Constatăm însă că terenurile din jur au fost cumpărate de speculanţi de la Chişinău şi nu numai, care cer acum preţuri de zeci de ori mai mari", a menţionat vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al Economiei.
Click aici pentru a vedea Galeria Foto cu portul portul Giurgiuleşti de