Din 2007, tarabele florăreselor se vor transforma în chioşcuri elegante case de marcat.
Dezbaterea tete-a-tete, care a avut loc la sediul Primăriei Capitalei, s-a lăsat cu strângeri de mână, dar şi cu o listă întreagă de nemulţumiri. Florăresele cu fuste largi nu s-au putut desprinde de afaceri, aşa că şi-au trimis fiii şi bărbaţii la negocieri cu Videanu.
"De 200 de ani, familia mea asta face, vinde flori. Părinţii la părinţii mei asta au făcut, asta fac şi eu", s-a prezentat preşedintele Asociaţiei Florarilor, Florin Georgescu, fiul Bambinei, cea mai cunoscută florăreasă din Capitală.
Avantaj turistic pentru Bucureşti
Hotărâţi să nu vină Uniunea Europeană cu directivele peste ei, cei câţiva florari baştani din Bucureşti s-au grăbit să tranşeze problema afacerilor cu garoafe înainte de 1 ianuarie 2007.
"Dacă nu se găseşte o soluţie, breasla florarilor este pe cale de dispariţie. Am putea să transformăm această activitate într-o pată de culoare turistică, pentru că ţiganului nu trebuie să îi dai, ci trebuie să îi deschizi uşa, să te porţi frumos cu el, şi atunci şi el ştie să se poarte frumos cu tine", a dezvăluit, planul, deputatul Nicu Păun, reprezentantul rromilor în parlament, prezent şi el la întâlnire. Până în ianuarie va fi organizată o comisie mixtă care să inventarieze situaţia din teren, iar până la sfârşitul lui martie să existe un regulament de funcţionare.
Mai mult, primăria vrea să organizeze şi o expoziţie de chioşcuri, aşa încât reprezentanţii florarilor să aleagă un tip de construcţie, care să fie acceptată în toate sectoarele Capitalei.
Investiţie
Noile chioşcuri , 12.000 de euro
Alinierea florilor la cerinţele Uniunii Europene presupune eliminarea multor comercianţi fără resurse financiare puternice. "Un chioşc care să respecte toate standardele de civilizaţie costă între 3.000 şi 12.
