Există o părere a chirurgilor cum că dacă pacientul are pietre la vezica biliară trebuie scoasă vezica cu pietre cu tot. Adică nu doar pietrele sunt îndepărtate, ci şi cariera producătoare de pietre. Uneori chirurgii mai susţin că atunci când produce neplăceri vezica biliară trebuie îndepărtată. Dacă nu se “developează” la ecografie calculii biliari, medicii susţin că vezica biliară nu trebuie scoasă şi se încearcă tratament medicamentos şi regim cumpătat. Statisticile arată că până la 40 de ani 15%-20% din populaţie are litiază biliară. După 40 de ani creşte ponderea celor cu calcului biliari. Doar o cincime din pietrele din vezica biliară vin cu simptome. Deci patru cincimi din cei cu calculi biliari se nasc cu aceste pietre şi mor cu ele fără suferinţe. O cincime prezintă simptome: dureri sub coasta dreaptă care iradiază şi în lateral spre spate. Cu asemenea dureri mai pot fi şi alte boli. Litiaza biliară se asociază cu gust amar dimineaţa, senzaţii de vomă, vărsături cu bilă, constipaţie, modificări de tranzit. Pe nervul frenic, durerea poate iradia în omoplatul drept. Ecografia evidenţiază calculii. Dar se fac şi analize de sânge care arată riscul de a se forma calculi. Calculii mari pot crea un dop cu acumulare de lichid în vezica biliară care se dilată şi aduc dureri accentuate. În vezică, lichidul acesta apos dat de mucoasa vezicală se poate infecta, ajungându-se chiar la insuficienţă hepatică şi renală. Calculul mare atârnă în vezică şi presează pe organele vecine.

Există o părere a chirurgilor cum că dacă pacientul are pietre la vezica biliară trebuie scoasă vezica cu pietre cu tot. Adică nu doar pietrele sunt îndepărtate, ci şi cariera producătoare de pietre. Uneori chirurgii mai susţin că atunci când produce neplăceri vezica biliară trebuie îndepărtată. Dacă nu se “developează” la ecografie calculii biliari, medicii susţin că vezica biliară nu