Vinde doar lucrările ei, făcute de mână. Lucrează ore în şir pentru unele obiecte şi o doare sufletul atunci când se desparte de munca ei
A început să facă primele brăţări acum mulţi ani, în liceu. „Sunt brăţările prieteniei, deci adolescenţa e vremea lor. Atunci am învăţat să le fac, nu le-am inventat eu. Am învăţat să fac brăţări din noduri în primul an de liceu, într-o tabără", povesteşte Oana.
De atunci a început să confecţioneze câte una-două, pentru ea şi pentru prieteni. Cu timpul au apărut modele noi, ceva mai complicate, şi s-a gândit să facă mai multe, pentru ca lumea să le cumpere.
A început să urmărească târgurile de handmade şi a observat că nu se găsesc accesorii din aţă sau sfoară şi-atunci şi-a propus să participe cu propriile creaţii.
„De atunci au trecut vreo opt târguri în Galaţi şi câteva în alte oraşe. Mi-am mărit colecţia, am lansat-o şi online. Blog, Facebook, magazine online de handmade. Câteodată comenzile online mă ţin mai ocupata decât lucrul pentru târguri", mai spune tânăra artistă.
Cel mai mult o bucură faptul că produsele îi sunt la mare căutare şi sunt admirate. Le vinde cu plăcere, dar, într-un fel, o doare sufletul când se desparte de fiecare brăţară.
„Fiecare obiect trece prin mâna mea, mă chinui la el între 30 de minute şi 2, sau chiar 5-6 ore, şi, apoi, e cumpărat atât de repede, încât, uneori, oftez din tot sufletul. Îmi revin la gândul că sunt admirate şi purtate cu drag", mărturiseşte Oana Cucu.
În principal foloseşte aţă colorată, sfoară, elastic lat, suporturi de plastic sau de lemn, dar şi mărgeluţe, pene, catifea şi chiar denim sau bumbac.
„Încerc să dau cate o semnificaţie accesoriilor create, brăţările prieteniei, dream-catcher-ele alungă visele rele, păpuşi voodoo decorative, ce-mi place să cred că vindecă doruri, cercei cu model