În unele cazuri, curentul ajunge să coste şi dublu, de la turbine la prizele consumatorilor. Partea leului îi revine furnizorilor. Şefii ANRE au pregătit o nouă metodologie prin care vor să elimine subvenţiile încrucişate.

A trecut mai bine de o lună de când o companie de distribuţie a energiei electrice a solicitat Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) să majoreze cu până la 14% tarifele la curent, dar până la modificarea lor nu s-a ajuns.

Victor Parlicov, directorul general al ANRE, explică amânarea prin faptul că în următoarele luni ar urma să fie examinată şi adoptată o nouă metodologie de calculare a tarifelor. „Metodologia existentă a fost aprobată pentru o perioadă de cinci ani, iar termenul de valabilitate a expirat încă la 17 august 2012. Totodată, au intervenit mai multe modificări în legislaţie şi acestea trebuie să fie luate în considerare în noile documente“, a precizat oficialul.

Proiectul noii metodologii prevede, între altele, că tarifele „trebuie să fie diferenţiate în funcţie de nivelul tensiunii reţelelor de distribuţie la care sunt conectate instalaţiile electrice ale consumatorilor, pentru ca fiecare categorie de consumatori să achite doar preţul real şi astfel să fie eliminate subvenţiile încrucişate“.

Până vor fi modificate tarifele, „Adevărul“ vă propune o incursiune în sistemul energetic, pentru a vedea care sunt etapele creşterii preţurilor şi pe ce trepte se scumpeşte cel mai mult curentul.

Energia hidro - ieftină, dar puţină

Există o percepţie precum că furnizorii cumpără energia electrică ieftină şi o vând scump şi astfel obţin profituri uriaşe. Într-adevăr, dacă luăm ca bază preţul curentului produs la singura centrală hidroelectrică, cea de la Costeşti, apoi acesta este ieftin. Tariful de producere este de 17 bani pentru un kilowatt şi este de aproape zece ori mai mic decât cel p