De azi până pe 28 octombrie, ziua în care filmul lui Andrei Ujică are premiera, veţi putea citi în "Evenimentul zilei" părerile unor personalităţi culturale despre "Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu".
"Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu", de Andrei Ujică, este mai mult decât un film. Reprezintă un document istoric care marchează trecerea la altă etapă privind modul în care ne raportăm la perioada comunistă.
De aceea, de astăzi până pe 28 octombrie, ziua în care lungmetrajul lui Andrei Ujică are premiera în România, veţi putea citi în "Evenimentul zilei" părerile unor personalităţi culturale despre "Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu" şi despre posibilul său impact asupra societăţii contemporane.
Cel dintâi text îi aparţine scriitorului Livius Ciocârlie, autorul volumelor "Realism şi devenire poetică", "Eseuri critice", "Un Burgtheater provincial", "Clopotul scufundat", "Fragmente despre vid", "Viaţa în paranteză", "Cap şi pajură", "Trei într-o galeră", "Caietele lui Cioran", "De la Sancho Panza, la Cavalerul Tristei Figuri" şi "...pe mine să nu contaţi, convorbiri cu Mircea Bentea".
O PERSPECTIVĂ AVIZATĂ
Între oglinzi
Livius Ciocârlie, scriitor
Dacă Andrei Ujică ar fi recompus la începutul anilor ’90 "autobiografia" lui Nicolae Ceauşescu aşa cum a făcut-o acum, am fi fost intrigaţi. Ni s-ar fi părut că nu este destul de crâncenă. Astăzi, după două decenii, avem, cred, distanţa necesară pentru a privi lucrurile calm şi reflexiv.
Filmul ne aşază între două oglinzi: imaginea oficială a devenirii lui Ceauşescu şi cea pe care o purtăm în noi, a lui şi a noastră în vremea lui. Şi ce vedem? Primind omagiul domnitorilor ţării sau ţinând un discurs de tribun câtorva apropiaţi, Ceauşescu e la fel de ridicol cât îl ştiam. E entuziasmat când citeşte discursul funebru la moartea lui