Colectia nationala de so-iuri de duzi din Baneasa a fost defrisata fara aviz. Le-gea pomiculturii a scos practic terenul la mezat prin noua prevedere care se leapada de arbustul necesar firului natural de matase. Mai mult decat atat, plantatia de duzi a ramas incadrata la teren agricol, fa-ra a avea nici macar statutul de livada. Toate aceste hi-be legislative nu fac decat sa deschida calea samsarilor de terenuri. Colectia nationala de soiuri de duzi din Baneasa a fost defrisata fara aviz. Cele 2,84 hectare au plecat spre retrocedare ca teren arabil, si nu ca livada. Acest statut "a scutit" proprietarul de acte suplimentare cum ar fi un eventual aviz de defrisare. Pentru ca operatiunea sa fie completa si mai ales legala, actiunea a mizat pe noua lege a pomiculturii care nu mai protejeaza dudul.

Jurnalul National a prezentat in numeroase anchete modul in care, in urma cu mai bine de opt luni, a fost defrisata colectia nationala de soiuri de duzi. Aproape trei hectare de duzi s-au transformat in teren viran pentru a face cu usurinta trecerea de la cercetare in folosul tarii, la investitii imobiliare in folosul unor persoane fizice. Statul roman a sprijinit in felu-i caracteristic acest demers. De la drumul matasii pana la drumul banilor nu a fost decat un pas. In primul rand, societatea sericicola functiona pe un teren care se gasea in administratia Agentiei Domeniului Statului (ADS), aflandu-se in domeniul privat al statului. Conducerea unitatii a solicitat in numeroase randuri promulgarea unei HG prin care terenul valoros din Baneasa sa treaca in domeniul public si implicit sa nu mai fie expus ambitiilor imobiliare ale zonei. Intarzierea unei astfel de legi a scos practic societatea la mezat. Trei hectare de pamant cu "o neinsemnata" colectie de soiuri de duzi a fost oferta pe care putini oameni de afaceri ar fi putut-o rata. Problemele financiare ale soci