Clădirea, construită intre anii 1938 şi 1940, se remarcă prin silueta turnului, proporţii, modul in care a fost integrată in peisaj, dar şi printr-un sentiment de confort şi intimidate.
Clădirea, construită intre anii 1938 şi 1940, se remarcă prin silueta turnului, proporţii, modul in care a fost integrată in peisaj, dar şi printr-un sentiment de confort şi intimidate.
Zona de nord a Capitalei nu a avut de-a lungul timpului un loc aparte in istoria Bucureştiului, insă Şoseaua Kiseleff şi hipodromul de la Băneasa au fost puncte de referinţă in viaţa bucureştenilor. Anul acesta s-ar fi implinit 100 de ani de la inaugurarea noului hipodrom de la Băneasa, construit după planurile arh. Ioan D. Berindei, dar care a fost demolat in 1956.
Aici cursele incepeau la ora două şi jumătate şi sfărşeau la ora cinci şi jumătate, insă "forfota şi parada care cu războiul aveau să piară se pornea" cu mult inainte pe Kiseleff, unde numeroase echipaje aduceau la tribunele de la Băneasa inalta societate, miniştri, diplomaţi şi militari. Caii "călcau frumos, parcă nici nu atingeau pămăntul, il inţepau cu o cadenţă perfectă. La dus, pentru a etala caii, se mergea in trap intins; de la hipodromul Băneasa pănă la vila Minovici era o bucată de şosea unde caii işi arătau vrednicia fără hăţuri şi bici", povesteşte in memoriile sale Gheorghe Jurgea-Negrileşti.
Cursele au reprezentat o constantă pentru viaţa mondenă a Capitalei, nu neapărat pentru desfăşurarea lor, căt mai ales pentru prilejul de a vedea şi de a fi văzut. După primul război mondial, Şoseaua a rămas unul din locurile de plimbare preferate, mai ales duminica, de bucureşteni.
In prezent, artera Kiseleff este sufocată de trafic şi nimic nu mai aminteşte de impozantul hipodrom cu cele două piste, una de galop şi cealaltă de trap, nici măcar numele unei străzi. Pe locul
