Coman - prompt în intervenţii, atât cât a jucat a închis poarta. Păcat de accidentare, mai ales că ea vine când Dani era într-o perioadă bună şi poate rata iar convocarea la naţională.

Voicu - fragil în joc. Majoritatea ocaziilor gorjene s-au născut pe partea sa. Imaturitatea sa s-a văzut şi în final unde a fost eliminat pentru că a întârziat repunerea de la margine.

Nae Constantin - parcă a fost cel mai bun fundaş dintr-o defensivă de multe ori prea uşor depăşită. Portarii, şansa şi pripeala adversarului şi-au dat mâna să-i scoată fără gol, trecând şi al patrulea val cu poarta nepenetrată.

Abrudan - mai timid ca altă dată, a dat totuşi bine cu capul, respingând câteva baloane ce puteau da emoţii.

EzequiaS - a stat în banca lui şi nu prea s-a mai aventurat în atac ca de obicei. În nota echipei, nici bine, nici rău.

Cristescu - a fost singurul mijlocaş care a mai ieşit din apărare cu mingea la picior. A creat panică la poarta lui Mingote în trei rânduri. Bravo pentru apariţiile în faţa porţii, rău pentru lipsa de concentrare în situaţii clare de gol, cum a fost la lovitura sa de cap din şase metri în prima repriză, când a trimis pe lângă poartă.

Măldărăşanu - prezenţă discretă în joc, s-a mulţumit să joace cu pase scurte, fără a se implica prea mult. Parcă ne-am fi dorit mai mult de la el.

Paolo Adriano - stăpân pe sine la deposedare, unde a făcut lucruri bune, carenţe în transmiterea balonului pe faza de construcţie. A creat densitate la mijlocul terenului, a recuperat multe mingi, dar apoi, invariabil, ori greşea pasa, ori o trimitea în lateral sau înapoi.

C.Munteanu - oricât de simpatic ne-ar fi Răzvan, nu înţelegem încăpăţâ-narea lui de a-l titulariza meci de meci pe „Cap de zmeu” care şi-a cam spus cuvântul în fotbalul de la noi. Dacă ar fi să facem o analiză a sa în privinţa lucrurilor bune făcute în decursul campi