Romania este tara in care politicienii legifereaza cum vor, la adapost de presa interesata mai curand de Nikita si Elodia, chiar si atunci cand legifereaza chiar despre ea, despre presa: codurile civil si penal era sa fie adoptate cu un sir lung de articole cu dedicatie pentru jurnalisti, care ar fi dus la limitarea libertatii de expresie si a dreptului la informare, dar tot scandalul a trecut aproape neobservat. Cand aceeasi presa nu este ocupata cu Nikita si Elodia, are alte treburi, de pilda sa dea stirile cumparate de Ministerul Turismului si Sportului, pentru ca legea audiovizualului nu interzice asa ceva: in 2002, cand a fost adoptata prima forma a acesteia, nimeni nu se gandea ca televiziunile si-ar putea scoate la mezat portiunile editoriale din grila.

Publicul – poate ca si dumneavoastra, cei care cititi aceste randuri – nu are chef de asemenea subtilitati si, in general, nu mai acorda mediei creditul necesar, din cauza felului cum aceasta s-a murdarit in repetate randuri. In tot acest peisaj, „Gazeta sporturilor” a reusit sa schimbe ceva cu seria de investigatii referitoare la contractul dintre Ministerul Tineretului si Sportului si doua firme intermediare, prin care s-au cheltuit 628 de mii de euro pentru organizarea unor evenimente de 2 Mai, incluzand nici mai mult nici mai putin decat cumpararea de stiri. Nu e clar, inca, ce televiziuni le-au vandut si poate ca, scriptic, adevarul nu va putea fi stabilit niciodata.

In afara de investigatiile ziarului condus de Catalin Tolontan, in zona libertatii presei – sau, spus pe dos, a complicitatii dintre politicieni si aceasta – s-a mai vazut doar o coalitie de organizatii neguvernamentale, „Opriti codurile”, care include Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), reprezentat de Ioana Avadani. CJI a avut si un rol in initierea noilor legi ale televiziunii si radioului public, sustinute – f