DOCUMENTARE. Pentru a include cântecul în patrimoniul intangibil al lumii, cercetătorii români au colindat satele şi au căutat în arhive. Sursa: Arhiva EvZ
De săptămâna trecută, doina face parte din patrimoniul intangibil al umanităţii, alături de tangou, dantelele din Croaţia, tapiseriile de la Aubusson (Franţa), caligrafia chineză, sericicultura, Festivalul Dragonului din China sau tehnicile de prelucrare a hârtiei din Japonia. Cea mai prolifică ţară în materie de patrimoniu intangibil este China, cu 25 de elemente înscrise pe Lista Reprezentativă şi pe cea pentru Salvgardare Urgentă, din cele 88 acceptate.
Candidaturile au fost validate la Abu Dhabi, la sesiunea Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Intangibil al UNESCO, care a avut loc între 28 septembrie şi 2 octombrie. În rândul „monumentelor” intangibile intră tradiţii, ritualuri, tipuri de spectacole, festivaluri, meşteşuguri, practici legate de natură, proprii unui teritoriu.
Colinda, o posibilă candidată
România mai are un singur element în acest patrimoniu, „Ritualul Căluşului”, înscris pe primele liste de acest fel, în noiembrie 2005 - fără a presupune un dosar special ca în cazul doinei - şi intrat direct în rândul „capodoperelor” imateriale ale umanităţii, anul trecut.
În spatele candidaturii, depuse în vara lui 2008, stau câteva luni de muncă. Responsabilă de dosarul „doina” este Irina Balotescu, secretarul Comisiei Naţionale pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, din cadrul Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional (MCCPN). Din momentul în care cei 17 membri ai Comisiei au votat ca doina să ia drumul UNESCO, a început munca de teren. „Dacă am fi ales colinda, de pildă, ar fi trebuit să facem documentarea de teren şi filmările în timpul iernii, ceea ce nu se putea întâmpla