Marile state şi-au salvat instituţiile financiare. În România executivul nu a reuşit salveze economia.
Căderea băncii americane Lehman Brothers în urmă cu doi ani de zile, cel mai mare dezastru financiar din istorie, a însemnat începutul oficial al unei crize financiare şi economice care a răscolit întreaga lume de business şi a trimis la pământ multe companii şi bănci. Efectele eşecului Lehman Brothers se simt şi acum, când economiile lumii încearcă să îşi găsească din nou drumul spre creşterea economică.
Adevăraţi titani de pe Wall Street şi nu numai, văzuţi ca fiind infailibili, s-au prăbuşit. A fost nevoie de intervenţia statelor, cu banii contribuabililor, pentru a ţine în viaţă mari grupuri financiare, ai căror conducători au jucat banii deponenţilor intrând în afaceri riscante unde nu se crea valoare fizică, tangibilă, totul fiind numai un pariu.
Chiar dacă la început criza de pe Wall Street era considerată un eveniment îndepărtat, efectele ei s-au propagat repede spre România, care în numai câteva luni a fost trimisă la pământ şi a aflat de la FMI că trebuie să ia un ajutor financiar de 20 de miliarde de euro pentru a supravieţui şi a nu intra în faliment.
Cu toate că a luat cel mai mare împrumut din istorie, România, condusă de preşedintele Traian Băsescu, premierul Emil Boc şi guvernatorul BNR Mugur Isărescu, nu şi-a revenit nici acum şi este la un pas de a face un nou împrumut.
În toamna lui 2008 şi începutul lui 2009 toate oficialităţile şi toţi analiştii de top susţineau că România nu va fi afectată prea mult de evenimentele de afară. Realitatea avea să îi contrazică. În 2009 am avut o cădere economică de 7%, anul acesta economia se îndreaptă spre o scădere de încă 2%, iar previziunile pentru anul viitor, cu toate că sunt pe creştere, sunt deja puse sub semnul întrebării.
După căderea Lehman Brothers, România a a
