Uniunea Europeană pregăteşte pentru soluţionarea crizei din Grecia o reţetă care combină tăieri adânci în deficitul bugetar, asemănătoare terapiei de şoc urmate de Belgia în anii 1990 în vederea adoptării euro, şi un plan asemănător iniţiativei Viena, folosită în Europa de Est în urmă cu doi ani, prin care creditorii vor fi convinşi să accepte voluntar rostogolirea datoriilor scadente.
"Belgia este un exemplu relevant, iar iniţiativa Viena ne-a dat lecţii importante. Ideea de bază ar fi ca băncile să-şi menţină în mod voluntar expunerile asupra Greciei", a declarat comisarul european pentru afaceri economice Olli Rehn, citat de Bloomberg.
Sub povara celei mai mari datorii din Uniunea Europeană ca pondere în PIB, de 142,8%, Grecia are nevoie de împrumuturi suplimentare după ce pachetul de salvare acordat anul trecut de UE şi FMI, de 110 miliarde de euro, s-a dovedit insuficient pentru a repune pe picioare finanţele statului. Unii analişti şi chiar oficiali europeni au promovat ideea restructurării controlate a datoriilor elene ca soluţie pentru scoaterea Greciei din criză. Mergând mai departe cu scenariile negative, fostul economist-şef al Băncii Centrale Europene (BCE) Otmar Issing a declarat recent că Grecia este insolventă şi nu-şi va putea, probabil, onora obligaţiile de plată a datoriilor.
Rehn subliniază, însă, că nici nu se pune problema restructurării datoriilor elene din cauza posibilului efect de domino pe care o astfel de acţiune ar putea-o avea pe pieţe. El a precizat că sunt luate în considerare soluţii precum iniţiativa de la Viena sau reprofilarea datoriilor. Politicienii europeni au dat definiţii contradictorii unor termeni ca "restructurare", "reprofilare", "restructuare de catifea" şi "default". Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a afirmat că dacă "restructurarea" înseamnă eşecul în a plăti dator
