Deţinătorii de obligaţiuni trebuie să-şi asume o parte "substanţială" din cel de-al doilea pachet de salvare destinat Greciei, a declarat ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble, propunând o soluţie pe care agenţiile de evaluare financiară l-ar putea considera drept default, potrivit Bloomberg.
Poziţia Germaniei intră în conflict cu cea a Comisiei Europene şi a Băncii Centrale Europene, care se opun oricărei forme de implicare "forţată" a sectorului privat, preferând o rostogolire voluntară a datoriilor.
Un schimb care oferă investitorilor condiţii mai rele decât cele pe care le au obligaţiunile existente ar fi coercitiv sau dureros şi va fi considerat default, a avertizat agenţia de evaluare financiară Fitch.
Astfel, se repetă istoria de anul trecut când ţările din zona euro au căzut de acord să ajute Grecia prin intermediul unor împrumuturi în valoare de 30-40 mld. euro, dar nemţii s-au răzgândit în ultimul moment din cauza nemulţumirii contribuabililor. Amânarea a făcut ca "nota de plată" pentru salvarea Greciei să se ridice o lună mai târziu la 110 mld. euro.
Schaeuble a arătat într-o scrisoare adresată preşedintelui BCE Jean-Claude Trichet şi miniştrilor de finanţe din zona euro că termenele de scadenţă ale obligaţiunilor greceşti ar trebui extinse automat cu şapte ani pentru a da timp Greciei să îşi repună pe picioare economia.
Orice acord privind ajutorul Greciei convenit la summitul miniştrilor de finanţe din zona euro organizat pe 20 iunie "va trebui să includă un mandat clar - dat Greciei şi posibil FMI - de a iniţia un proces implicând deţinătorii de obligaţiuni greceşti", a menţionat oficialul german.
"Fie Schaeuble îşi domoleşte cererile, ori BCE face mai multe concesii", a spus Christopher Rieger, analist la Commerzbank.
Deţinătorii de obligaţiuni trebuie să-şi asume o parte "substanţi
