România are, potrivit anunţului făcut de Traian Băsescu, cele mai solide garanţii de securitate din istorie. Acesta ar fi rezultatul principal al vizitei de o zi făcute de Traian Băsescu la Washington, după evaluarea proprie a preşedintelui. Semnarea acordului pentru amplasarea unor elemente ale "scutului" nu reprezintă însă nici o surpriză. Din 2010, de când România a acceptat fără prea multe negocieri propunerea SUA, nu au apărut multe noutăţi, elementul concret al programului urmând să fie folosirea bazei de la Deveselu.
Cum se vor desfăşura în continuare etapele de instalare a scutului antirachetă? Este de datoria militarilor să explice populaţiei avantajele includerii sub această umbrelă antibalistică, costurile şi răspunderile ce revin părţii române. Altfel riscăm să cădem în supoziţii şi, cunoscând caracterul oltenesc, îl putem vedea pe primarul de la Deveselu cerând o linie directă de comunicare cu Casa Albă. În esenţă, nici nu ar fi o exagerare locală deoarece unii caracaleni, simţindu-se ţinte potenţiale ale vreunui atac terorist sau balistic, au dreptul să ceară compensaţii de risc.
Să nu neglijăm realitatea că, în multe ţări, bazele militare nu sunt foarte bine primite şi la presiunea comunităţilor s-au produs relocări. S-a întâmplat în Germania, s-a întâmplat în Italia, aşa încât…
Din explicaţiile date până acum rezultă că principala ameninţare la care răspunde scutul antirachetă vine dinspre Iran. Puterea regimului de la Teheran, în continuă creştere după operaţiunea NATO din Irak, a ajuns atât de mare sau are ţinte strategice precise în Europa de Sud-Est încât Statele Unite au desenat încă din vremea lui Bush Jr. acest scut menit să securizeze zona. Rusia are însă convingera că protecţia antiiraniană este doar un pretext pentru a plasa la graniţa estică a NATO echipamente militare ca