Lipsa unor decizii concrete pentru rezolvarea crizei din Europa a readus în atenţia pieţelor problema datoriilor prea mari pentru a putea fi susţinute ale unora dintre statele din zona euro. România este direct conectată la uniunea monetară prin diverse culoare, cele mai evidente fiind sistemul bancar şi comerţul.
Nivelurile ridicate record ale costurilor de împrumut de pe pieţe ale unora dintre statele euro, în special Italia şi Spania, au provocat probleme de finanţare şi pentru cea mai mare economie europeană, Germania. În aceste condiţii, vulnerabilatea României în faţa crizei datoriilor din zona euro nu trebuie neglijată.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat că România trebuie să se împrumute cu 16 miliarde de euro anul viitor, respectiv 13,5 mld. euro pentru rostogolirea datoriilor anterioare şi 2,5 mld. euro pentru finanţarea deficitului bugetar de 1,9% din Produsul Intern Brut (PIB).
"Intenţia este să împrumutăm cât mai puţin. Şi aşa trebuie să împrumutăm 13,5 miliarde de euro pentru a rostogoli datoriile anterioare. Deficitul de 1,9 procente mai înseamnă încă 2,5 miliarde, ceea ce înseamnă că România trebuie să se împrumute de pe pieţe - internă şi externă - 16 miliarde de euro anul viitor", a spus şeful statului într-o conferinţă de presă.
Declaraţiile preşedintelui, făcute după ce şefii de state şi de guverne din UE au hotărât crearea unui pact pentru o mai strânsă intregrare fiscală, ridică trei întrebări esenţiale:
1. Ce probleme ar putea întâmpina România anul viitor pentru refinanţarea datoriei, având în vedere că dobânzile de pe pieţele internaţionale nu dau semne de scădere?
În primul rând trebuie făcută o diferenţă, împrumutul suplimentar de anul viitor fiind de 2,5 miliarde de euro, a spus fostul ministru de finanţe Daniel Dăianu. "România va avea probleme doar dacă va fi un blocaj
