Noul an a debutat tumultuos în Ungaria, odată cu intrarea în vigoare a unei noi constituţii criticată de Uniunea Europeană şi de SUA pentru că limitează democraţia şi căreia i s-au opus prin proteste în stradă zeci de mii de persoane. O criză politică la Budapesta ar putea agrava criza financiară, aducând statul în pragul falimentului, în condiţiile în care încăpăţânarea guvernului de a nu răspunde pretenţiilor puterilor străine riscă să excludă Ungaria din UE sau să priveze ţara de ajutor extern.
Protestele de la începutul acestui an sunt primele în care grupuri diferite, inclusiv două partide de opoziţie, au colaborat şi primele de o astfel de amploare îndreptate contra premierului Viktor Orban de când acesta a venit la conducerea guvernului, în mai 2010, scrie Bloomberg.
Orban, căpitanul unui vas condamnat
"Orban susţine că este un căpitan puternic, dar el este căpitanul Titanicului, care se îndreaptă către gheţar", a afirmat Peter Konya, liderul Mişcării Solidaritatea, organizatorul demonstraţiilor.
Orban s-a folosit de majoritatea parlamentară de două treimi pe care partidul lui, Fidesz, o are în parlament pentru a reforma legea fundamentală a ţării. Guvernul susţine că noua constituţie, intrată în vigoare de la 1 ianuarie, marchează sfârşitul perioadei de tranziţie a ţării de la comunism la capitalism.
Criticii susţin însă că noua lege fundamentală limitează puterea Curţii Constituţionale în probleme importante, precum cele legate de buget, modifică sistemul electoral într-un mod care avantajează partidul de guvernământ şi ar putea eroda independenţa băncii centrale, potrivit Reuters. De asemenea, constituţia va permite ca Fidesz să controleze instituţii importante şi după ce expiră mandatul actualului guvern. Protestatarii acuză guvernul că vrea să controleze totul, de la media la economie şi religie, notează The Telegraph.
