Cu datorii imense şi aproape falimentară, Grecia nu mai poate supravieţui fără ajutor din partea instituţiilor financiare internaţionale care, în schimbul banilor, cer măsuri severe de austeritate pentru a se asigura că statul grec îşi acoperă găurile din buget. Urmarea austerităţii este că, după patru ani de recesiune şi doi ani de criză, economia îşi continuă căderea liberă, rata şomajului, mai ales în rândul tinerilor, urcă ameţitor, investiţiile sunt în picaj, iar datoria creşte.
Grecia a fost forţată să diminueze cheltuielile, să reducă pensiile şi salariile din sectorul de stat şi să majoreze taxele în mijlocul unei crize severe. Încrederea populaţiei s-a evaporat, iar cheltuielile consumatorilor, cel mai mare motor al economiei, s-au prăbuşit producând pierderi angajatorilor privaţi, scrie The Washington Post.
Criza economică a devenit o criză socială
Rata şomajului s-a majorat de la 7,6% în 2008 la 9,3% în 2009 - anul în care s-a declanşat criza datoriilor elene - şi la 16,5% anul trecut, potrivit statisticilor Fondului Monetar Internaţional. Pentru 2013, FMI anticipează o rată a şomajului de 19%. Pentru tineri situaţia este şi mai dramatică. Pentru această categorie de populaţie rata şomajului a ajuns la 40%, în mai 2011, de la 6,6% în mai 2008.
Numărul persoanelor fără adăpost a crescut cu 25% din 2009, după statisticile unor organizaţii. Acesta este unul dintre cele mai sugestive indicii ale efectelor pe care le poate avea tratarea cu austeritate a unei economii cu probleme, notează publicaţia americană. Autorităţile ateniene spun că adăposturile de noapte sunt ocupate la capacitate maximă, iar termenul de aşteptare pentru noii veniţi este de câteva săptămâni. De la începerea crizei economice, 20.000 de persoane şi-au pierdut locuinţa, potrivit AP.
"Am rămas restant cu chiria pentru şase luni şi mi s-a
