"Alegerea nu este între sacrificii şi niciun sacrificiu, ci între sacrificii şi altele extrem de dure", a declarat ministrul grec de finanţe Evanghelos Venizelos în faţa parlamentarilor greci pentru a-i determina pe aceştia să accepte măsurile de austeritate cerute de finanţatorii internaţionali.
"Aducătorii de frică" au o lungă tradiţie în istoria politicii, scrie Seeking Alpha, un portal de analiză a pieţelor financiare. Henry Paulson, fost preşedinte al Goldman Sachs, una dintre cele mai influente şi totodată blamate bănci din SUA şi secretar al Trezoreriei americane, este un expert în propovăduirea fricii. El a convins Congresul că SUA vor avea nevoie de legea marţială dacă nu demarează urgent un program de aproape 1.000 de miliarde de dolari prin care să fie finanţată industria bancară "de cazinou".
Bancheri "de cazinou" au fost şi sunt aceiaşi oameni care au creat titlurile financiare derivate care au stat la baza imploziei sistemului economic mondial. Cu un om în aparatul de stat, bancherii incompetenţi s-au asigurat că rămân bogaţi şi puternici, chiar mai bogaţi.
Cei care avertizează asupra sacrificiilor drastice ale Greciei, asupra efectelor pe care le-ar avea ieşirea acestui stat din zona euro, sunt de asemenea propovăduitori ai fricii. Grecia este deja în default, dar "de facto", nu oficial. Statul elen şi diversele bănci care-i permit să se împrumute se menţin la suprafaţă datorită taxelor şi valorii furate a euro, care vine din devalorizarea banilor populaţiei.
Programele de bailout nu sunt proiectate pentru a salva Grecia, ci bancherii, de efectele reţetelor de business pe care le-au creat. Principala diferenţă între un default de facto şi unul oficial este că marea parte a costurilor se mută de pe umerii bancherilor de cazinou pe cei ai guvernelor. Băncile caută adăpost faţă de consecinţele imprudenţelor şi, pentru a pr
