Germania rezistă cu încăpăţânare propunerilor Olandei şi a Fondului Monetar Internaţional, dar şi a SUA, de a mări puterea de foc a viitorului mecanism de salvare a zonei euro, ESM, ceea ce riscă să atragă neîncrederea pieţelor în planurile anticriză ale Europei la doar câteva zile după ce miniştrii de finanţe din uniunea monetară au aprobat un nou pachet de bailout, de 130 miliarde euro, pentru Grecia, scrie presa internaţională.
Principalul purtător de cuvânt al cancelarului german Angela Merkel a declarat că Berlinul "nu consideră necesară" creşterea resurselor ESM, stabilite la 500 miliarde euro. Mecanismul va fi activat în iulie.
"Poziţia guvernului german nu s-a schimbat. Aceasta s-ar traduce prin «Nu, nu este necesar»", a afirmat purtătorul de cuvânt, citat de Financial Times.
Pieţele financiare consideră că mărirea ESM este necesară pentru a îngrădi propagarea crizei datoriilor din Grecia în economiile mai vulnerabile ale Italiei şi Spaniei.
Refuzul Germaniei de a suplimenta resursele mecanismului reflectă teama lui Merkel de reacţia propriilor politicieni şi a poporului german în cazul în care angajează şi mai multe fonduri în salvarea ţărilor din zona euro. Parlamentul german va vota săptămâna viitoare noul pachet de bailout destinat Greciei.
Guvernul olandez, care, ca şi cel german, a adoptat o atitudine dură în privinţa salvării statului elen, pare acum că înclină spre o altă direcţie. Ministrul de finanţe Jan Kees De Jager susţine creşterea puterii de foc a ESM prin combinarea resurselor acestuia cu cele ale actualului mecanism de apărare, EFSF, care a mai rămas cu 250 de miliarde euro după susţinerea Greciei, Irlandei şi Portugaliei. Aceeaşi propunere a făcut-o şi Lagarde. Pieţele cer ca resursele ESM să fie majorate la 1.000 miliarde euro.
FMI refuză să specifice cu cât va contribui la salvarea Greciei înainte d
