Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a făcut apel la ţările UE să-şi pună marile bănci sub controlul unei singure structuri paneuropene, în contextul în care la nici o săptămână după ce Spania a cerut ajutor financiar pentru salvarea instituţiilor de credit Ciprul a avertizat că ar putea deveni a cincea victimă a crizei datoriilor, tot din cauza băncilor.
Ministrul cipriot de finanţe Vassos Shiarly a anunţat că ţara sa are nevoie "extrem de urgent" de un bailout internaţional pentru a-şi recapitaliza băncile, iar problema va trebui rezolvată până la finalul acestei luni, scrie The Wall Street Journal.
Potrivit mai multor oficiali europeni, eventualul plan de salvare pentru băncile cipriote nu va depăşi 3-4 miliarde de dolari, sumă care nu va pune în dificultate fondurile de bailout ale zonei euro. Economia Ciprului, o insulă cu 800.000 de locuitori, este infimă în comparaţie cu cea a Spaniei, raportul de mărime fiind de 1 la 60. Spania a convenit săptămâna trecută cu zona euro un ajutor de 100 miliarde euro pentru băncile sale. Cu toate acestea, un bailout pentru Cipru va amplifica probabil tensiunile de pe pieţele financiare şi va favoriza propagarea crizei datoriilor. Oficialii consideră că autorităţile cipriote vor încerca să obţină fonduri urmând modelul Spaniei, în care condiţiile vor fi impuse sectorului bancar şi nu asupra modului în care este gestionată economia.
Băncile cipriote, mai ales Banca Populară a Ciprului - al doilea creditor ca mărime din ţară, trebuie să-şi consolideze capitalul după pierderile masive suferite din cauza restructurării datoriei Greciei.
Anul trecut Ciprul a evitat un bailout obţinând un împrumut de 2,5 miliarde euro de la Rusia. Guvernul a explorat posibilitatea unor noi finanţări de la Rusia şi chiar de la China, dar aceste opţiuni par acum improbabile, au spus oficialii
