Natura 2000 este reţeaua europeană de zone naturale protejate creată în 1992 pentru a proteja natura, pentru că în Europa sute de specii de plante sunt în pericol de a dispărea. Pentru a asigura protecţia acestor zone, Uniunea Europeană a reglementat modalitatea de selectare şi protecţie a acestora. Faptul că UE stabileşte ceva şi în România se întâmplă altceva poate fi ilustrat cu exemplul unei asociaţii de protecţia mediului care se luptă pentru protejarea Zarandului de Est.

În vara anului trecut, asociaţia a depus o cerere de finanţare pentru elaborarea planului de management, activităţi preparatorii şi de informare-conştientizare pentru situl Zarandul de Est. Nici nu ştiau, la depunerea cererii, membrii asociaţiei că vor avea de înfruntat, pe lângă birocraţia deja cunoscută, şi îndărătnicirea Agenţiei Regionale de Protecţia Mediului ­ ARPM Timişoara. Până la atribuirea unui custode care să aibă grijă de acestă arie protejată, ARPM era autoritatea responsabilă pentru managementului sitului.

După depunerea cererii de finanţare, ARPM Timişoara a cerut asociaţiei documente suplimentare, considerând că cererea nu avea toate anexele completate şi că dacă în termen de patru zile nu va fi depusă documentaţia, cererea va fi respinsă. Cei de la asociaţie au solicitat formularele pentru a le completa şi cu toate că le-au trimis în timp util, cererea le-a fost respinsă. Motivul? O anexă cerută aiurea de ARPM Timişoara care au trimis şi cerut celor de la asociaţie să completeze un document, anexa E.1.2., despre care angajaţii Agenţiei habar nu aveau că avea conţinutul modificat. Practic, ARPM a cerut asociaţiei să completeze o anexă care nu trebuia completată şi după ce au primit actele au respins cererea asociaţiei motivând că acel document nu trebuia trimis, ci un altul.

Asociaţia a depus o contestaţie la Bucureşti, arătând că Ministerul Med